giovedì 4 maggio 2017

Cantu ri patri

di Vito Fiorentino

Quann'eri picciriddu,
pinsavi ri picciriddu      
ora sì' granni e piensi ri' granni,
e puru pi nuautri,
pi' to matri e pi' mia,
tu piensi ri granni;
sì maritatu,
tu e ta mugghieri,
aviti ravanti a vostra vita
e, comu 'na tila, a stati tissiennu.


Ci riflettu.
a sira,
anzi a notti; picchì è notti
quannu vaiu a curcarimi,
e nn'o silenziu ra notti
mi piaci assittarimi,
a' punta ru liettu,
e pinsari, pinsari ….

to matri ruormi
tutti ruorminu.

'U sai,
è fantasticu pinsari
i cosi ca mi capitaru 'nna jurnata,
i cristiani c'aiu 'ncuntratu,
pinsari a tia,
a to' soru cu' picciriddu,
'e vostri cumpagni!

Mi piaci taliari u'munnu,
u' to' munnu:
ognunu ri nuautri avi u' so munnu
ca è particulari;
nno' to munnu mi pierdu,
figghiu miu,
picchi s'ì granni
e iu 'un t'accanusciu cchiù..
Avanzu anticchia
-mi pari ri scinniri
nno' prufunnu ri mia stissu -
'un mi fazzu abbiriri,
anzi m'ammucciu
pi' essiri serenu,
liberu.

Nun vogghiu capiriti;
-mi spiaru ca
quannu capiemu 'na cosa,
quannu 'a faciemu nostra,
nni pari r'avilla  'n pugnu;
e pi' cristiani 'un po' esseri accussì -
perciò nun vogghiu capiriti,
ti vuogghiu sulu taliari.

Certi vuoti ti viu tristi,
comu si vulissi a gienti 'n'atra maniera,
comu si vulissi puru nuavutri
n'atra maniera:
è difficili trasiri nna' diversità di l'autri,
nn'a storia, nni pinsieri, ne' problemi;
è troppu difficile.
si po' fari
ma sulu cu' chiddi ca vo'  beni;
picchì l'affettu e l'amuri
insigna a parrari, picca o assai,
nn'o momentu opportuno.

Tu certu 'un vuoi l'avutri com'a tia;
tu 'i vulissi chiari, limpidi,
nna 'ucca chiddu c'hannu no' cori.
E' giustu, figghiu miu,
ma ... - comu t'aiu a diciri -
stu pinsieru è chinu ri periculi,
picchì va a finiri,
ca' unu 'un sapi cchiù pigghiari
l'avutri pu so viersu.

Quann' eru picciriddu,
parravu ri picciriddu,
pinsavu ri picciriddu,
ma ora ca sugnu 'ranni
ora 'ca sugnu avanti cu' l'anni,
ora capisciu ca sugnu canciatu
ne' pinseri.
Na vota era riggido,
mi paria ca l'avutri avianu a jessiri com'a mia, 
comu pinsava, iu, na me' tiesta.
'Un m'appattava  lassari all'autri
ri esseri
ca so storia, cu so carattiri, ca so
libertà.

Nno' silenzio ri sti notti,
nna' solitudini ri mia cu mia,
unni trasinu l'autri,
'unni trasi tu, to matri, to soru
vi piensu chi' vostri sensibilità,
chi' vostri emozioni
cu'tutt'i i pinseri ca putiti'ammucciari
suttu u' tappitu,
unni vi taliu
e vi vogghiu cchiù beni.

Ti viu,granni,
ca cummuogghi
i to' fragilità
'i t'o 'ncirtizzi
i t'o dubbi,
comu si tutti l'omini u'n nn'avissiru..

Certi vuoti mi pari
pigghiatu d'entusiasmu:
vuoti e rivuoti i cosi,
pari ca pi capilli
l'hai a miettiri suttasupra,
arriviessa
e picchì
e pi cuomu,
un finisci mai ri raggiunari;
t'accaluri;
e nna stu mientri, t'accanusci;
accussì,
scuopri i to pinsieri, i to' ragionamenti.

 Figghiu miu,
vulissi ririti 'na poco ri cosi ancora,
ma i me' paroli un s'aspirugghianu.
U' pinsieru, fussi cchiù direttu,
cchiù riccu,
eppuru
senza i paroli u' pinsieru è nienti.
Iu, haiu spirimentatu a priera:
è fatta ri paroli nu' pinsieru,
nziemmula, fatti ri firucia e cirtizza;
arrivanu, unni 'un puozzu cchiù arrivari
chi me' ragionamenti,
chi me' forza,
c'a mia sicurezza.

Lassu ri taliari,
lassu a punta ru me' lettu
m'addummisciu:
u' sonnu ri to matri mi runa caluri.



Nessun commento:

Posta un commento

Questo blog consente a chiunque di lasciare commenti. Si invitano però gli autori a lasciare commenti firmati.
Grazie